Oamenii pot fi fericiți

Fericirea este cel mai “poftit” sentiment, aș putea spune, dar este și cea mai efemeră stare; nici nu am cuprins-o bine în mâini, că a și pălit, că s-a și evaporat, lăsând în urmă un fel de beatitudine nostalgică, un fel de liniște sonoră și un zâmbet întâmplător – o arcuire a buzelor care persistă cât lumina soarelui pe retină, când îl privești la amiază pentru un timp, ca mai apoi să privești în gol şi să ți se pară totul alb, luminos.

Eu cred că fericirea nu vine în urma unui eform hiperbolic, oricât de exagerat ar părea ce spun. Cred cu tărie însă că ea, fericirea, stă cel mai bine ascunsă în simplitate, și nu în abuz de zel. Și mai cred că fericirea nu are termen de expirare și nici limită de vârstă.  Cert este că atunci când vezi un om fericit, nu ai cum să nu te molipsești și tu. Poate că fericirea e cel mai contagios sentiment, un fel de căscat al spiritului.

Așadar, în copilărie, ea a apărut ca un fenomen ludic, ca o gângureală pe fundalul unei conversații serioase. Prin urmare, fericirea are chipul casei părintești și a baloanelor de săpun. Poate de abia acum, adulți fiind, realizăm că atunci am fost cei mai fericiți sau puteam fi cei mai fericiți, deoarece ea, fericirea, acest personaj misterios al zilelor noastre, nu se ferea să se lase prinsă într-un joc simplu de-a “V-ați ascunselea” de mâini mici și firave.

20160410_151515

Un copil fericit nu are nevoie decât de un băț sau de un petic de pământ udat de ploaie, eventual și de o baltă apăruntă în mijlocul drumului după furtună. Un copil fericit nu are nevoie decât de niște cretă și de un colț asfaltat. Un copil fericit poate că nu are nevoie de nimic, el poate privi doar cerul, tolănit în iarbă, curând se va ivi un elefant grăsuț sau un “unicorn fără urechi”.

Un copil fericit este cel care are părinții sănătoși și cel care are toată familia acasă. (Bogdan, 10 ani)

Apoi, fericirea a venit cu tinerețea într-o adunătură de sentimente, din care copilul nu a mai înțeles cum, și de ce, și unde, și astfel ea, fericirea, nu a mai apărut de la sine, ci s-a lăsat surprinsă, ca un fel de sărut furat sau ca o îmbrățișare pe neașteptate.

Ea apare cel mai des în imaginile spontane, din spatele căreia s-ar putea auzi vocea unui amic glumeț: “Heiii, amice, privește-l pe Emil, tocmai ce îl imită pe Scrat din Ice Age, cu a sa alună!”

happy people

Un tânăr fericit este acela care conștientizează că tinerețea nu e veșnică. (Cristina, 25 ani)

Mai târziu, la maturitate, deși fericirea apare mai rar, tot mai rar — “Viața de adult e grea, dom’le! De unde atâta fericire?!” —, nu prea are loc de griji, de rutina zilnică, de rate, de gânduri deșarte, totuși, ea se ivește pe neașteptate când telefonul sună, iar vocea groasă a copilului devenit adult la rându-i anunță un: “Vin mâine acasă, mamă!” Acum fericirea nu analizează, nu cercetează, nu se fandosește, se mulțumește doar cu ceea ce are.

Un adult fericit “poate fi acela care a ajuns la înțelepciunea de a înțelege sensul vieții. De fapt, este o noțiune incunatificabilă; câți oameni, atâtea fericiri.” (Nicolae, 52 ani)

happy people
Elena & Nicolae

Un adult fericit este cel care este mulțumit cu ceea ce are. Nu putem întotdeauna avea tot ceea ce visăm sau ce ne dorim, de aceea trebuie să fim mulțumiți cu ceea ce avem. (Bettina, 45 ani)

Iar fericirea la bătrânețe se identifică cu fiecare zi și apare ca un chip luminos din spatele porților ruginite sub forma unui vis, din care tinerețea fără bătrânețe nu se trezește pentru a se uita în calendar, ci printr-un fel de înțelepciune și o dragoste de viață neînțelese, zâmbește ca un chiulangiu notoriu, pentru a-și spune: “Sunt fericit, da’ fericit fericit!”

Un bătrân fericit este cel care privește trecutul cu seninătate și trăiește prezentul ca și cum viața ar lua-o iar de la capăt. (Matilda, 75 ani)

Cred că fiecare dintre cei care au răspuns la întrebarea: Când este un copil/tânăr/adult/bătrân fericit? au trecut cuvântul “FERICIRE” prin filtrul propriu de experiențe și trăiri. După cele relatate anterior realizez că fericirea nu este ceva la care tindem, ci ceva ce deținem deja.

Iar voi, dragi cititori, dacă dețineți o imagine în care fericirea apare ca într-o oglindă, vă invit să o înregistrați în concursul de pe pagina Komunomo.

Ce puteți câștiga?

Premiile sunt următoarele: “vouchere F64 în valoare de: Premiul I – 1000 euro, premiul II – 700 euro si premiul III – 300 euro, dar și produse F64 pentru cei care votează pozele înscrise în concurs.”

Mai multe detalii despre concurs găsești aici. Grăbiți-vă!

Mult succes!

Anunțuri

2 păreri la “Oamenii pot fi fericiți”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s